232 I 2024. AMINTIRI DIN ANII '70 I PARTEA A II-A
I Podcast I Pasaj Biblic : Evrei 13 : 7 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 19 August 2024 I
„Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri, care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu ; uitaţi-vă cu băgare de seamă la sfârşitul felului lor de vieţuire şi urmaţi-le credinţa !” (Evrei 13 : 7)
Vom continua șirul amintirilor a căror consemnare a început ieri, cu cele scrise de A. I. din Anina, care are 95 de ani (dar deoarece și-a dorit păstrarea anonimatului, nu vom nota numele lui, ci am redat doar inițialele, deși noi îl știm foarte bine).

„S-au muncit peste 300 de ore de muncă voluntară. Inginerul care a supravegheat această lucrare, a spus :

„Fraților, cu dumneavoastră nu este nevoie să fie cineva supraveghetor. Lucrați cu atâta conștiință !”

Numai că nu a spus :

„Ca pentru Dumnezeu !”

Într-adevăr frații au lucrat ca pentru Dumnezeu și Evanghelie. Lucrarea s-a terminat la timp, iar inginerul respectiv a mers la prim-secretar și i-a raportat :

„Lucrarea este terminată ! Oamenii se pot muta în noile locuințe !”

Când a auzit domnul Trandafir Cocârlă această veste, a avut o mare bucurie și l-a chemat la el la cabinet pe fratele Ioachimov Nicolae și i-a spus :

„Am auzit de credincioșii penticostali, dar acum am văzut cine sunt ei ! Și știți ce ? Acuma vă duceți și faceți o Biserică cum credeți dumneavoastră !”

(Iar aici trebuie să facem o paranteză.
Când s-a pornit prima lucrare era în plan să se folosească și cărămizile vechi de o sută de ani și să se completeze cu cele noi. Ce făceau ei nu-i plăcea Domnului pentru o Casă a Lui. EL l-a trimiș pe dl. Bușui să oprească lucrarea).

Frații s-au pus pe treabă, au găsit un arhitect pensionar, ca pentru 2000 de lei / lunar, să facă lucrarea. El le-a spus :

„Fraților, dumneavoastră aveți nevoie de aer curat și sonoritate !”

S-a găsit ce era nevoie, nu vechituri, ci totul nou. S-au găsit conducte de 8 metri lungime pe care să se sprijine casa, acoperișul și balcoanele.

Niște oameni răi s-au dus la prim-secretar și i-au zis :

„Dumneavoastră știți ce fac pocăiții, lângă pompieri ?”

Dar Dumnezeul pocăiților a pus în gura prim-secretarului ce trebuia :

„Ce se face acolo, pe noi ne depășește. Acolo se lucrează cu valută, noi nu avem ce căuta acolo !”

Când la Reșița se trăia această minune, în unele locuri din țară, buldozerele făceau moloz din Biserici, ca la Răchitova (lângă Oravița).

Lucrarea a mers înainte și nu a durat nici opt luni. Pe 18 August 1974, s-a deschis Casa de Rugăciune.

Când regretatul pastor, fr. Pavel Bochianu a văzut clădirea de opt metri înălțime, a zis :

„Aceasta este Catedrala Penticostală din România !”

[Doar ca o paranteză vom nota faptul că la momentul respectiv, el era Președintele Cultului Penticostal din România].

După o vreme, inginerul Trandafir Cocârlă a fost transferat la Timișoara.

Din întâmplare am mers la mormântul unchiului meu, la Timișoara și acolo la intrare am văzut un mormânt mare, din marmură neagră, pe care scria :
„Ing. Trandafir Cocârlă a murit la vârsta de 60 de ani”. M-am oprit și cu mult respect am zis : „Aici este înmormântat un „CIR” al zilelor noastre”.
Până aici a fost mesajul scris ...

Dar anii au trecut și mulți din cei care au fost atunci nu mai sunt printre noi. Dar și noi într-o zi vom pleca.
Deoarece nu se știe anul, luna, ziua, ora, minutul și secunda plecării, să ne ajute ca în acest moment să cerem ca Dumnezeu să ne dea mântuirea Lui și EL să ne asculte rugăciunea, iar binecuvântarea Lui să fie cu noi și în noi cât vom trăi pe acest pământ ! Amin !

Podcastul poate fi ascultat aici :