70 I 2024. CONȘTIINȚA JERTFITĂ PE ALTARUL POFTELOR ?
I Podcast I Pasaje Biblice : Geneza 3 I Geneza 2 : 16 – 17 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 10 Martie 2024 I

Conștiința jertfită pe altarul poftelor. Aceasta a fost decizia lui Adam și-a Evei când au hotărât să mănânce din Pomul Lui Dumnezeu.
Dar prin păcatul lor (a se vedea Geneza capitolul 3), Adam și Eva L-au îndepărtat pe Dumnezeu de ei chiar dacă, am spune noi că inițial faptul că au luat din pomul interzis a fost doar un accident.
Iar aici ne referim la momentul în care Adam și Eva au luat pe ascuns din Pomul Lui Dumnezeu când, credeau ei că Dumnezeu nefiind acolo nici nu îi va vedea.
Dar lucrurile nu au stat deloc așa, deoarece mai apoi când a venit Dumnezeu la ei, s-a dovedit că au încercat să acopere adevărul și să-și ascundă păcatul ori aceasta arăta premeditarea cu care au acționat.
Iar premeditarea faptei dovedește că furtul din pomul interzis nu a fost doar un accident ci a fost o decizie luată în mod conștient.

În Geneza 2 : 16 – 17 scrie că :

„Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta : „Poţi să mănânci după plăcere din orice pom din grădină ; dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el vei muri negreşit.”

Pomul cunoștinței binelui și răului. După ce mănânci un fruct din el, cunoști mai multe decât știai înainte. Dar este important ce consumi : bine sau rău ? Fiind un fruct înseamnă că în același fruct era și binele și răul.
La fel cum atunci când muști dintr-un fruct nu poți lua doar vitamina C și să nu iei și vitamina B și cunoștința are în ea atât binele cât și răul, adică un ceva care face bine dar și ceva care face rău.
Acel gen de cunoștință nu era pentru om. Cunoștința sau cunoașterea nu este inocentă și nici nu este inofensivă. După ce Adam și Eva au mâncat din Pomul cunoștinței binelui și răului nu au mai fost la fel nu numai datorită fructului consumat ci și din cauză că au furat din pomul Lui Dumnezeu... din care EL nu consuma nimic.

Situația de atunci era ca și cum la grădina care este departe de casa ta, ai o cameră de luat vederi și vezi exact momentul în care cineva îți fură un fruct dintr-un pom plin de fructe. Tu nu ai sărăcit (Dumnezeu nu cunoștea mai puțin) dar te simți înșelat deoarece nu ți s-a cerut voie.
Pomul Lui Dumnezeu se numea : „Pomul cunoștinței binelui și răului”. Că aveau să aibă parte de cunoașterea răului, înțelegem, dar de ce era și o cunoaștere „a binelui” ? Poate pentru că valoarea binelui o putem percepe cu adevărat abia atunci când trecem prin necazuri ...

Doamne Isuse, dă-mi TE rog frumos harul de-a aprecia viața de sfințenie și de-a nu-mi jertfi niciodată conștiința pe altarul poftelor ! Amin !

Podcastul poate fi ascultat aici :