Meditatii din Cuvant

Meditatii din Cuvant


05 I 2024. NU AVEM LOC PENTRU DUMNEZEU [Luca 2.1-7 I Psalmul 24.1]

January 10, 2024

05 I 2024. NU AVEM LOC PENTRU DUMNEZEU !
I Podcast I Pasaje Biblice : Luca 2 : 1 - 7 I Psalmul 24 : 1 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 05 Ianuarie 2024 I
Trăim vremuri în care avem loc pentru toți și pentru toate, numai pentru Dumnezeu nu avem loc. Dar această realitate nu este ceva nou.

Acum aproximativ două mii de ani, o familie tânără era în trecere prin localitatea de baștină a soțului și au constatat că exact pentru ei nu era loc în casa de poposire.
Dacă nu ar fi fost loc deloc era cu totul altceva, dar Evanghelistul Luca a notat clar că :

„în casa de poposire nu era loc pentru ei”. (Luca 2 : 7)

Dar să ne reamintim ce scrie în Evanghelia după Luca 2 : 1 – 7, unde este notat că :

„În vremea aceea a ieşit o poruncă de la Cezar August să se înscrie toată lumea. Înscrierea aceasta s-a făcut întâia dată pe când era dregător în Siria Quirinius.
Toţi se duceau să se înscrie, fiecare în cetatea lui. Iosif s-a suit şi el din Galileea, din cetatea Nazaret, ca să se ducă în Iudeea, în cetatea lui David, numită Betleem – pentru că era din casa şi din seminţia lui David – să se înscrie împreună cu Maria, logodnica lui, care era însărcinată.
Pe când erau ei acolo, s-a împlinit vremea când trebuia să nască Maria. Şi a născut pe Fiul ei cel întâi născut, L-a înfăşat în scutece şi L-a culcat într-o iesle, pentru că în casa de poposire nu era loc pentru ei”.

Doar că, ceea ce nu se știa era faptul că Iosif și Maria ÎL aveau cu ei pe Dumnezeu și respingându-i pe ei, proprietarii casei de poposire L-au respins de fapt, chiar pe Dumnezeu !
Iar noi știm teoretic faptul că :

„Al Domnului este pământul cu tot ce este pe el, lumea şi cei ce o locuiesc !” (Psalmul 24 : 1)

Nu doar casa de poposire era a Lui Dumnezeu ... ci și proprietarii ei. Proprietarii respectivi nu mai trăiesc de mult, dar ce au făcut ei a rămas ...
Dar nici noi nu vom mai fi într-o zi, dar și ceea ce facem noi în ascuns se va afla cândva :

fie că am făcut bine,
fie că am făcut rău.
Fie că nu am făcut ceea ce am fi putut să facem ... și ar fi trebuit să facem.

Doamne Isuse, TU știi foarte bine ce înseamnă să fii respins exact când aveai cea mai mare nevoie, iar acest lucru a fost valabil începând de la nașterea TA până la plecarea TA de pe acest pământ.
Dă-mi harul de-a fi unul dintre cei care Te primesc în viața lor nu doar pentru o noapte, ci pentru toată viața și nu numai ca pe un călător aflat în trecere, ci ca Stăpân și Mântuitor al vieții mele ! Amin !

Podcastul poate fi ascultat aici :