336. TĂCEREA. CONSIDERAȚII FINALE
I Podcast I Pasaje Biblice : Isaia 30 : 15 I Matei 6 : 6 I 2 Împăraţi 3 : 14 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 02 Decembrie 2022 I

Orice om are o lume interioară a lui. În această lume a gândurilor, a trăirilor lui sufletești, pentru creșterea lui spirituală, creștinul are nevoie să petreacă timp suficient cu Dumnezeu. Iar pentru a se putea concentra la Dumnezeu (în acest timp) are nevoie de liniște, de tăcere.
În Biblie, omul este comparat și cu o casă (a se vedea Matei 12 : 43 - 44) care este așezată într-un anumit loc, iar zgomotul exterior îi va distrage atenția, îi va limita concentrarea și îi va împiedica meditația. Toate acestea se fac prin lucruri care se petrec aparent, absolut întâmplător.
Dar un creștin matur nu crede astfel de povești, deoarece pentru un creștin absolut nimic din viața lui nu se petrece „la întâmplare”. În spatele zgomotului, a distragerii atenției de la cele sfinte este cel rău, care se folosește de diverși oameni, de cuvintele lor și de fapte.
Dar gălăgia nu este doar la exterior (prin lucrurile care mi se întâmplă sau prin situațiile prin care trec și care mă influențează în interiorul meu), ci zgomotul este și în interior de aceea nu este destul să închid ușa sufletului pentru a avea liniște în inimă, ci trebuie dată afară și gălăgia interioară.

O promisiune a Lui Dumnezeu este aceasta :

„Căci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu, Sfântul lui Israel : „În linişte şi odihnă va fi mântuirea voastră, în seninătate şi încredere va fi tăria voastră.” (Isaia 30 : 15)

Pentru a avea această seninătate a vieții este importantă retragerea în locuri liniștite. În Matei 6 : 6 sunt notate cuvintele Domnului Isus care a spus :

„Ci tu, când te rogi, intră în odăiţa ta, încuie-ţi uşa şi roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns ; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti”.

Domnul Isus a spus : „tu, când te rogi, intră în odăiţa ta”, deoarece EL nu a avut un asemenea loc, în care să poată intra și să poată sta în liniște.
Acesta a fost un lux de care Domnul nostru nu a avut parte și trebuie să fim recunoscători pentru locuințele pe care le avem !

Dar cum a rezolvat Domnul Isus această problemă (această nevoie pe care o avea) ? Ce a făcut pentru a putea comunica cu Tatăl în liniște ? În Luca 5 : 16 scrie despre Domnul Isus că :

„ ... El Se ducea în locuri pustii, şi Se ruga”.

Dacă acasă nu ai o cameră a ta, folosește-te de noapte și în special de orele de dimineața devreme când cei mai mulți dorm ...
Ziua când oamenii sunt treji și activitatea demonică este mai activă, dar noaptea și în locurile cerești este mai multă liniște, de aceea este mult mai bine să mă culc cât mai devreme și să mă trezesc cât mai dimineață.

Despre Domnul Isus găsim scris în Marcu 1 : 35, că (după o zi foarte încărcată) :

„A doua zi dimineaţa, pe când era încă întuneric de tot, Isus S-a sculat, a ieşit şi S-a dus într-un loc pustiu. Şi Se ruga acolo”.

În Matei 14 : 23 – 25, scrie ce s-a întâmplat după prima înmulțire a pâinilor. Ucenicii erau plecați cu corabia iar Domnul Isus :

„S-a suit pe munte să Se roage, singur la o parte. Se înnoptase, şi El era singur acolo. În timpul acesta, corabia era învăluită de valuri în mijlocul mării ; căci vântul era împotrivă. Când se îngâna ziua cu noaptea, Isus a venit la ei, umblând pe mare”.

În traducerea Cornilescu scrie că Domnul Isus a venit la ucenici „când se îngâna ziua cu noaptea”, dar la subsolul paginii este notat exact cum scrie în originalul grec : „în a patra strajă a nopții”.

Deci Domnul Isus a venit la ucenicii Lui undeva între orele trei și șase dimineața. Practic Domnul Isus a avut o noapte de veghe și s-a rugat Lui Dumnezeu de pe la orele 18 până spre cinci, șase dimineața ! Din acest motiv a și avut parte de ungerea Divină !

Ne mirăm că la ora actuală nu este putere spirituală, că nu este ungerea Duhului Sfânt și că se fac multe activități religio...