308. MINCIUNA
I Podcast I Pasaje Biblice : Ioan 8 : 44 I Geneza 31 : 25 – 35 I 1 Împărați 13 : 18 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 04 Noiembrie 2022 I
În studiul de astăzi vom aminti un păcat care este mult mai grav decât pare a fi la prima vedere și anume minciuna.

Minciuna este definită ca fiind o :

„Afirmație prin care se denaturează în mod deliberat adevărul ; neadevăr”. (DEX, 2009)

În Lexiconul Biblic minciuna este definită astfel :

a minți înseamnă : „a denatura în mod intenționat (a induce în eroare) ... a înșela prin rostirea unei minciuni”.
într-un sens larg, minciuna este definită ca fiind : „orice nu este ceea ce pretinde a fi”.

Minciuna este gravă deoarece în cazul ei vorbim despre un păcat premeditat, care îl are ca sursă pe Cel rău. Cu referire la el, Domnul Isus a spus unor iudei :

„Voi aveţi de tată pe diavolul ; şi vreţi să împliniţi poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaş ; şi nu stă în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbeşte din ale lui, căci este mincinos şi tatăl minciunii”. (Ioan 8 : 44)

Să observăm câteva exemple de minciuni.
Primele două exemple sunt minciuni folosite în familie. În Geneza 31: 25 – 35 scrie că :

„Laban a ajuns, dar, pe Iacov. Iacov îşi întinsese cortul pe munte ; Laban şi-a întins şi el cortul, cu fraţii lui, pe muntele Galaad.
Atunci Laban a zis lui Iacov : „Ce-ai făcut ? Pentru ce m-ai înşelat şi mi-ai luat fetele ca pe nişte roabe luate cu sabia ? Pentru ce ai fugit pe ascuns, m-ai înşelat şi nu mi-ai dat de ştire ?
Te-aş fi lăsat să pleci în mijlocul veseliei şi al cântecelor, în sunet de timpane şi lăută. Nu mi-ai îngăduit nici măcar să-mi sărut nepoţii şi fetele !
Ca un nebun ai lucrat. Mâna mea este destul de tare ca să vă fac rău ; dar Dumnezeul tatălui vostru mi-a zis în noaptea trecută : „Fereşte-te să spui o vorbă rea lui Iacov !” Dar acum, odată ce ai plecat, pentru că te topeşti de dor după casa tatălui tău, de ce mi-ai furat dumnezeii mei ?”
Drept răspuns, Iacov a zis lui Laban : „Am fugit fiindcă-mi era frică, gândindu-mă că poate îmi vei lua înapoi fetele tale. Dar să piară acela la care îţi vei găsi dumnezeii tăi ! În faţa fraţilor noştri, cercetează şi vezi ce-i la mine din ale tale şi ia-ţi-l.” Iacov nu ştia că Rahela îi furase.
Laban a intrat în cortul lui Iacov, în cortul Leii, în cortul celor două roabe şi n-a găsit nimic. A ieşit din cortul Leii şi a intrat în cortul Rahelei. Rahela luase idolii, îi pusese sub samarul cămilei şi şezuse deasupra. Laban a scotocit tot cortul, dar n-a găsit nimic.
Ea a zis tatălui său : „Domnul meu, să nu te superi dacă nu mă pot scula înaintea ta ; căci mi-a venit rânduiala femeilor.” A căutat peste tot, dar n-a găsit idolii”.

Laban era omul care și-a urmărit ginerele pentru a-i face rău, dar care declara senin că :

„Te-aş fi lăsat să pleci în mijlocul veseliei şi al cântecelor, în sunet de timpane şi lăută”. (Geneza 31 : 27)

Bineînțeles că aceasta era o minciună. Dacă chiar ar fi vrut să facă așa ceva, ar fi adus cu el o orchestră nu oameni înarmați !

Dar la fel ca el a procedat și fiica lui, Rahela care :

„a zis tatălui său : „Domnul meu, să nu te superi dacă nu mă pot scula înaintea ta ; căci mi-a venit rânduiala femeilor.” (Geneza 31 : 35)

Chiar dacă era așa, adevărul era că ea mințea prin faptul că acolo era ascuns lucrul căutat de el.

Un al treilea exemplu de minciună este minciuna cu tentă religioasă care este notată în I Împărați 13 : 18, unde un om în vârstă a spus unui om al Lui Dumnezeu :

„Și eu sunt proroc ca tine ; și un înger mi-a vorbit din partea Domnului și mi-a zis : „Adu-l acasă cu tine ca să mănânce pâine și să bea apă.” Îl mințea”.

În ce sens îl mințea ? În orice minciună de calitate, este strecurat și un adevăr. El era prooroc (deoarece Domnul a vorbit prin el după aceea) dar nu un prooroc ca omul Lui Dumnezeu !