285. SELECTEAZĂ CORECT 81. MODELUL GREȘIT

I Podcast I Pasaje Biblice : Romani 11 : 33 – 36 I Geneza 27 : 1 - 14 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 12 Octombrie 2022 I

În Romani 11 : 33 – 36, apostolul Pavel a scris : „O, adâncul bogăţiei, înţelepciunii şi ştiinţei lui Dumnezeu ! Cât de nepătrunse sunt judecăţile Lui şi cât de neînţelese sunt căile Lui !
Şi, în adevăr, „cine a cunoscut gândul Domnului ? Sau cine a fost sfetnicul Lui ? Cine I-a dat ceva întâi, ca să aibă de primit înapoi ?” Din El, prin El şi pentru El sunt toate lucrurile. A Lui să fie slava în veci ! Amin”.

Pasajul Biblic la care am ajuns și pe care îl vom studia astăzi, (cu ajutorul Lui Dumnezeu bineînțeles) este Geneza 27 : 1 – 14.

Ce scrie aici ? Despre un tată care a cerut să i se facă o mâncare, în schimbul căreia ar fi dat o binecuvântare !

Și într-adevăr i s-a făcut o mâncare exact pe gustul lui (aceasta arăta și faptul că-i erau cunoscute foarte bine gusturile culinare) iar el drept mulțumire a oferit binecuvântarea promisă.

Doar că nu i-a dat-o celui căruia voia el să i-o ofere ... ci exact celuilalt copil, pe care nu voia să-l binecuvânteze.

Iar cel binecuvântat era exact cel pe care Dumnezeu a decis să-l binecuvânteze și astfel s-a făcut voia Lui Dumnezeu.

Să amintim pasajul Biblic la care am ajuns și de la care pornim în prezentul studiu. În Geneza 27 : 1 - 14 scrie că :

„Isaac îmbătrânise, şi ochii îi slăbiseră, aşa că nu mai vedea. Atunci a chemat pe Esau, fiul lui cel mai mare, şi i-a zis : „Fiule !” „Iată-mă”, i-a răspuns el. Isaac a zis :
„Iată, am îmbătrânit şi nu ştiu ziua morţii mele. Acum, dar, te rog, ia-ţi armele, tolba şi arcul, du-te la câmp şi adu-mi vânat. Fă-mi o mâncare, cum îmi place mie, şi adu-mi s-o mănânc, ca să te binecuvânteze sufletul meu înainte de a muri.”
Rebeca a ascultat ce spunea Isaac fiului său, Esau. Şi Esau s-a dus la câmp, ca să prindă vânatul şi să-l aducă.
Apoi Rebeca a zis fiului său Iacov : „Iată, am auzit pe tatăl tău vorbind astfel fratelui tău, Esau : „Adu-mi vânat şi fă-mi o mâncare ca să mănânc ; şi te voi binecuvânta înaintea Domnului, înainte de moartea mea.”
Acum, fiule, ascultă sfatul meu şi fă ce îţi poruncesc. Du-te de ia-mi din turmă doi iezi buni, ca să fac din ei tatălui tău o mâncare gustoasă cum îi place ; tu ai s-o duci tatălui tău s-o mănânce, ca să te binecuvânteze înainte de moartea lui.” Iacov a răspuns mamei sale :
„Iată, fratele meu, Esau, este păros, iar eu n-am păr deloc. Poate că tatăl meu mă va pipăi şi voi trece drept mincinos înaintea lui şi, în loc de binecuvântare, voi face să vină peste mine blestemul.”
Mama sa i-a zis : „Blestemul acesta, fiule, să cadă peste mine ! Ascultă numai sfatul meu şi du-te de adu-mi-i.” Iacov s-a dus ...”.

Acest pasaj este o ilustrare a faptului că omul cu mintea lui nu poate să îl înțeleagă pe Dumnezeu. Dar conștientizarea noastră că suntem limitați în cunoaștere ar trebui să ne facă să ne smerim înaintea Lui Dumnezeu și să alegem să trăim cum vrea Dumnezeu știind că mintea noastră poate gândi extrem de greșit chiar și în domeniile în care credem noi că suntem infailibili (adică fără greșeală) !

Dar pentru început, în studiul de azi doar vom remarca un aspect al relației părinte-copil, copil-părinte. Pentru aceasta vom pune o întrebarea :

„Până unde poate să meargă un copil în ascultarea lui de părinți ?” Până la locul în care părinții îi cer să facă un păcat și să treacă astfel peste voia Lui Dumnezeu ...

Ce i-a cerut Rebeca (mama) lui Iacov (fiului ei) să facă ?

Să mintă (că mâncarea este din vânat când ea era de fapt din animale domestice),
să-și înșele tatăl și
să fure identitatea fratelui lui (să se dea drept altul).

Iacov și-a ascultat mama și a obținut binecuvântarea dar în același timp el a avut parte și de un exemplu greșit atât din partea tatălui cât și din partea mamei.

Tatăl nu a procedat corect deoarece a decis să dea o singură binecuvântare,