213. SELECTEAZĂ CORECT 9. ACORDAREA ȘANSEI POCĂINȚEI

I Podcast I Pasaje Biblice : Ezechiel 18 : 23 și 33 : 11 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 1 August 2022 I

Fiecărui om care a căzut într-un păcat, imediat după aceea Dumnezeu îi acordă șansa pocăinței. Însă pentru a obține iertarea Lui Dumnezeu, trebuie ca omul respectiv să decidă să-și recunoască păcatul înfăptuit.

Prin proorocul Ezechiel, Dumnezeu a spus clar că EL ÎȘI dorește ca omul care a păcătuit, să aleagă imediat după aceea să-și recunoască fapta făcută, deoarece Dumnezeu îl iartă pe cel ce se căiește.

Mai întâi acest adevăr a fost rostit sub formă de întrebare :

„Doresc Eu moartea păcătosului – zice Domnul Dumnezeu. Nu doresc Eu mai degrabă ca el să se întoarcă de pe căile lui şi să trăiască ?” (Ezechiel 18 : 23)

A doua oară când Dumnezeu a vorbit despre acest subiect, a făcut afirmația într-un mod fără echivoc. Lui Ezechiel, Dumnezeu i-a spus să transmită acest mesaj :

„Spune-le : „Pe viaţa Mea, zice Domnul Dumnezeu, că nu doresc moartea păcătosului, ci să se întoarcă de la calea lui, şi să trăiască. Întoarceţi-vă, întoarceţi-vă de la calea voastră cea rea ! Pentru ce vreţi să muriţi voi, casa lui Israel ?” (Ezechiel 33 : 11)

În Geneza 3 : 9 – 13 este descris momentul în care imediat după căderea în păcat Dumnezeu I s-a adresat omului și nu a lăsat să treacă timpul ci a căutat o rezolvare imediată :

„Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om şi i-a zis : „Unde eşti ?” El a răspuns : „Ţi-am auzit glasul în grădină ; şi mi-a fost frică, pentru că eram gol, şi m-am ascuns.”
Şi Domnul Dumnezeu a zis : „Cine ţi-a spus că eşti gol ? Nu cumva ai mâncat din pomul din care îţi poruncisem să nu mănânci ?”
Omul a răspuns : „Femeia pe care mi-ai dat-o ca să fie lângă mine, ea mi-a dat din pom şi am mâncat.” Şi Domnul Dumnezeu a zis femeii : „Ce ai făcut ?” Femeia a răspuns : „Şarpele m-a amăgit şi am mâncat din pom.”

Greșeala primilor doi oameni de pe pământ a fost că fiecare, în momentul în care a fost întrebat de Dumnezeu despre ce tocmai a făcut, a ales să nu își recunoască păcatul înaintea Lui Dumnezeu, ci fiecare a dat vina pe altul.

Să fim foarte atenți la următoarele afirmații !

Un om care spune adevărul, atunci când este întrebat direct, va răspunde direct. Va spune așa a fost sau așa a fost. Va răspunde cu „da” sau „nu”.
Dar un om care minte, în momentul în care este confruntat, va ocoli răspunsul exact cum este expresia din limba română : „o dă la întors”.
Un om care se căiește cu adevărat își va recunoaște imediat păcatul și nu va căuta să îl justifice, nu va găsi circumstanțe atenuante, explicând care este de fapt partea de vină a altuia în păcătuirea lui personală.

Dar neascultarea de Dumnezeu, orbește, duce la o gândire deformată, stricată. Cum a spus apostolul Pavel (în II Corinteni 11 : 3) :

„Dar mă tem ca, după cum şarpele a amăgit pe Eva cu şiretlicul lui, tot aşa şi gândurile voastre să nu se strice de la curăţia şi credincioşia care este faţă de Hristos”.

În Geneza 3 : 14 scrie că :

„Domnul Dumnezeu a zis şarpelui : „Fiindcă ai făcut lucrul acesta, blestemat eşti între toate vitele şi între toate fiarele de pe câmp ; în toate zilele vieţii tale să te târăşti pe pântece şi să mănânci ţărână”.

Pentru ceea ce-a făcut, diavolul a fost blestemat direct, deoarece Dumnezeu care este Atotștiutor a văzut exact cum au decurs lucrurile și ce s-a întâmplat acolo. Deoarece Dumnezeu este și Omniprezent și era acolo când diavolul i s-a adresat Evei, doar că Adam, Eva și cel rău nu L-au văzut.

De aceea când Dumnezeu i s-a adresat diavolului nu l-a întrebat ca pe Adam și pe Eva, (cărora Dumnezeu le-a acordat șansa pocăinței, a regretului arătat pentru cele întâmplate), ci pe șarpe l-a blestemat direct deoarece el era și a rămas sursa păcatului, a răzvrătirii, a îndepărtării omului de Dumnezeu !

În concluzie, dacă l-am ascultat odată pe cel rău și am căzut în plasa lui, într-un păcat, într-o cursă,