Meditatii din Cuvant

Meditatii din Cuvant


184. STĂRILE SUFLETEȘTI 5. DEVENIREA SAU MATURIZAREA EMOȚIONALĂ ȘI SPIRITUALĂ [Faptele Apostolilor 15.1–2 I Fapte 23.2–5 I Fapte 27.10–11 și v. 21 I 1 Corinteni 13.11]

July 03, 2022

184. STĂRILE SUFLETEȘTI 5. DEVENIREA SAU MATURIZAREA EMOȚIONALĂ ȘI SPIRITUALĂ
I Podcast I Pasaje Biblice : Faptele Apostolilor 15 : 1 – 2 I Fapte 23 : 2 – 5 I Fapte 27 : 10 – 11 și v. 21 I 1 Corinteni 13 : 11 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 03 Iulie 2022 I

Reamintim că atunci când ne referim la stările sufletești putem vorbi despre oameni care sunt ca un val (a se vedea Iacov 1 : 6 - 8) sau ca o corabie (Iacov 3 : 4).
Omul de tip val este purtat de vânt în voia lui (și aici ne referim în special la copil) dar omul de tip corabie are capacitatea interioară de-a decide ce face cu vântul care bate. Dar noi știm că există maturizarea emoțională, acea devenire interioară, acea transformare din om „dus de val” în om care nu mai poate fi influențat foarte ușor de ceea ce i se întâmplă în exterior.

Studiu de caz : apostolul Pavel

În I Corinteni 13 : 11, apostolul Pavel a scris că atunci :

„Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil, gândeam ca un copil ; când m-am făcut om mare, am lepădat ce era copilăresc”. Este clar că la momentul scrierii acestor cuvinte, apostolul Pavel nu mai era ce-a fost cândva.

Dar oare putem urmări în viața apostolului Pavel procesul trecerii de la stadiul de copil spiritual și ca dezvoltare emoțională la stadiul de om matur, așa cum este descrisă viața lui în Faptele Apostolilor ? Da !

Vom aminti trei exemple.

I. Reacția apostolului la ideea tăierii împrejur a celor întorși la Dumnezeu dintre neevrei

În Faptele apostolilor 15 : 1 – 2 scrie :

„Câţiva oameni, veniţi din Iudeea, învăţau pe fraţi şi ziceau : „Dacă nu sunteţi tăiaţi împrejur după obiceiul lui Moise, nu puteţi fi mântuiţi.”
Pavel şi Barnaba au avut cu ei un viu schimb de vorbe şi păreri deosebite ; şi fraţii au hotărât ca Pavel şi Barnaba şi câţiva dintre ei, să se suie la Ierusalim la apostoli şi prezbiteri, ca să-i întrebe asupra acestei neînţelegeri”.

Pavel și Barnaba au reacționat emoțional când au auzit cât de greșit gândeau cei pe care nu i-a costat nimic mântuirea neevreilor, în timp ce apostolul Pavel și Barnaba și-au riscat viața pentru câștigarea celor întorși la Dumnezeu.

Iar acest fapt a fost recunoscut de conducerea Bisericii care era în Ierusalim care au spus despre : „Barnaba şi Pavel, oamenii aceştia care şi-au pus în joc viaţa pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos”. (Faptele Apostolilor 15 : 25 - 26)

Dar pentru clarificarea problemei, au mers la Ierusalim iar acolo (citind Faptele Apostolilor capitolul 15) putem observa cum au procedat oamenii maturi, spirituali, cărora li s-a adus spre cercetare exact aceeași problemă. Ei nu au reacționat emoțional ci au folosit argumentele, Cuvântul scris și au tras concluziile analizând toate datele problemei.

II. Reacția apostolului Pavel față de nedreptatea care tocmai urma să i se facă

Un alt exemplu de reacție emoțională urmată de o analizare a cuvintelor abia după ce deja au fost rostite impulsiv și de regretul apostolului Pavel este scris în Faptele Apostolilor 23 : 2 – 5, unde Luca a notat ce s-a întâmplat în Ierusalim, la prima înfățișare din procesul intentat apostolului Pavel când :

„Marele preot Anania a poruncit celor ce stăteau lângă el să-l lovească peste gură. Atunci Pavel i-a zis : „Te va bate Dumnezeu, perete văruit !

Tu şezi să mă judeci după Lege, şi porunceşti să mă lovească, împotriva Legii !”

Cei ce stăteau lângă el, i-au zis : „Îţi baţi joc de marele preot al lui Dumnezeu ?”

Şi Pavel a zis : „N-am ştiut, fraţilor, că este marele preot ...”.

III. Reacția omului matur când nu-i este ascultat sfatul bun

Creșterea spirituală și emoțională, maturizarea se pot observa în viața apostolului Pavel în Faptele Apostolilor capitolul 27 când el transmite ce are de spus dar nu se supără și nu i-a atacat verbal pe cei care nu l-au ascultat.
Apostolul Pavel a spus (când aparent totul era în regulă) :

„Oamenilor, călătoria văd că nu se va face fără primejdie şi fără multă pagubă,