165. APA DUHULUI SFÂNT STINGE FOCUL GHEENEI 1. PROVOCAREA DEMONICĂ

I Podcast I Pasaje Biblice : Efeseni 6 : 10 – 17 şi Faptele Apostolilor 2 : 13 – 16 şi 37 – 47 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I
I 14 Iunie 2022 I [Menţionăm faptul că aceste meditaţii pot fi şi citite accesând : www.cezareea.ro]

Credincioşilor din Efes, apostolul Pavel le-a scris în Efeseni 6 : 10 – 17 :

„Încolo, fraţilor, întăriţi-vă în Domnul şi în puterea tăriei Lui. Îmbrăcaţi-vă cu toată armura lui Dumnezeu, ca să puteţi ţine piept împotriva uneltirilor diavolului.
Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti.
De aceea, luaţi toată armura lui Dumnezeu, ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea şi să rămâneţi în picioare, după ce veţi fi biruit totul.
Staţi gata, dar, având mijlocul încins cu adevărul, îmbrăcaţi cu platoşa neprihănirii, având picioarele încălţate cu râvna Evangheliei păcii. Pe deasupra tuturor acestora, luaţi scutul credinţei, cu care veţi putea stinge toate săgeţile arzătoare ale celui rău. Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu”.

În versetul 16, apostolul îi învăţa că în lupta spirituală, „săgeţile arzătoare” sunt stinse cu „scutul credinţei”. Despre ce săgeţi este vorba ?

În vechime, pentru asedierea unei cetăţi erau folosite şi săgeți pe care se puneau substanțe inflamabile cărora li se dădea foc. Practic săgeţile respective erau transportatoare de foc. Ele nu aveau ca rol rănirea prin vârful ascuţit, ci incendierea prin focul transportat.

Din punct de vedere spiritual acest fel de săgeţi sunt observaţiile ironice, replicile acide etc., acele cuvinte folosite pentru a te indigna şi a te provoca la mânie cu scopul clar de-a produce un „incendiu spiritual” adică o ceartă, un conflict care să ducă la despărţirea dintre două persoane sau două părţi, care anterior trăiau în bună înţelegere.

În Faptele Apostolilor 2 : 13 – 16 şi 37 – 47 avem un astfel de exemplu de provocare demonică, de „săgeată arzătoare” a celui rău care a fost stinsă prin puterea Duhului Sfânt de scutul credinţei folosit de apostolul Petru :

„Dar alţii îşi băteau joc şi ziceau : „Sunt plini de must !” Atunci Petru s-a sculat în picioare, cu cei unsprezece, a ridicat glasul şi le-a zis :
„Bărbaţi iudei şi voi toţi cei care locuiţi în Ierusalim, să ştiţi lucrul acesta şi ascultaţi cuvintele mele ! Oamenii aceştia nu sunt beţi, cum vă închipuiţi voi, căci nu este decât al treilea ceas din zi. Ci aceasta este ce a fost spus prin prorocul Ioel ...
După ce au auzit aceste cuvinte, ei au rămas străpunşi în inimă şi au zis lui Petru şi celorlalţi apostoli : „Fraţilor, ce să facem ?” „Pocăiţi-vă”, le-a zis Petru, „şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre ; apoi veţi primi darul Sfântului Duh.
Căci făgăduinţa aceasta este pentru voi, pentru copiii voştri şi pentru toţi cei ce sunt departe acum, în oricât de mare număr îi va chema Domnul Dumnezeul nostru.”
Şi, cu multe alte cuvinte, mărturisea, îi îndemna şi zicea : „Mântuiţi-vă din mijlocul acestui neam ticălos.” Cei ce au primit propovăduirea lui au fost botezaţi ; şi, în ziua aceea, la numărul ucenicilor s-au adăugat aproape trei mii de suflete.
Ei stăruiau în învăţătura apostolilor, în legătura frăţească, în frângerea pâinii şi în rugăciuni. Fiecare era plin de frică, şi prin apostoli se făceau multe minuni şi semne. Toţi cei ce credeau erau împreună la un loc şi aveau toate de obşte. Îşi vindeau ogoarele şi averile, şi banii îi împărţeau între toţi, după nevoile fiecăruia.
Toţi împreună erau nelipsiţi de la Templu în fiecare zi, frângeau pâinea acasă şi luau hrana cu bucurie şi curăţie de inimă. Ei lăudau pe Dumnezeu şi erau plăcuţi înaintea întregului norod. Şi Domnul adăuga în fiecare zi la numărul lor pe cei ce erau mântuiţi”.